Sarbatori ortodoxe in anul 2015

Sărbătorile ortodoxe sunt un prilej de bucurie pentru creștinii români. Pe lângă ceremoniile religioase și datoria pe care o au aceștia de a urma ritualurile specifice, diverse tradiții păgâne s-au suprapus nucleului religios. Voia bună merge mână în mână cu muzica, băutura și mâncarea bună. Ce avem de celebrat, așadar în 2015?

Unele sărbători nu se schimbă în funcție de an. Acestea mai sunt numite, de la sine înțeles, sărbători cu dată fixă. Biserica Ortodoxă Română recunoaște existența a 9 praznice împărătești cu dată fixă. Cel care deschide anul este cel al Bobotezei. Ioan Botezătorul este una din figurile centrale ale universului religios. El boteza credincioșii în apa râului Iordan. Deoarece oamenii nu puteau ajunge în rai până la venirea lui Hristos, ritualul era un îndemn la pocăință, și nu o absolvire a păcatelor. Botezul lui Iisus Hristos și revelarea Sfintei Treimi aduc vestea posibilității depășirii păcatului originar. Acesta este motivul pentru care această dată are o importanță așa de mare pentru credincioși.

Urmează pe această listă Întâmpinarea Domnului. La 40 de zile de la nașterea unui copil, el trebuia dus la templu pentru a primi binecuvântarea lui Dumnezeu. O altă sărbătoare ortodoxă este mult așteptată de credincioși: Buna Vestire, care are loc pe data de 25 martie. Atunci se presupune că Maica Domnului a fost anunțată că îl va aduce pe lume pe Fiul Lui Dumnezeu. Pe lângă voia bună pe care o aduce acest eveniment, Biserica dă dezlegare la pește, fiind printre puținele sărbători din Postul Mare care permit acest aliment.

Pe 5 aprilie, în acest an, sărbătorim Floriile sau Intrarea Domnului în Ierusalim. În momentul în care Iisus aproape ajunsese în orașul sfânt, el și-a trimis apostolii să-i aducă un asin. Dacă apostolii aveau să fie întrebați de ceilalți pentru ce au nevoie de asin, ei trebuiau să răspundă că Domnul le-a cerut asta. Vestea s-a răspândit, iar oamenii au început să-și așterne hainele sau ramuri de copaci pentru a-L întâmpina pe Fiul Domnului. Acum începe Săptămâna Patimilor și este cealaltă sărbătoare din Postul Mare, pe lângă Buna Vestire, în care este permis peștele.

După Florii, românii vor sărbători Paștele pe data de 12 aprilie. Acesta este unul dintre cele mai importante momente pentru creștinii ortodocși, când Iisus, prin Învierea din morți, scapă omenirea de povara păcatului originar. Data se stabilește în funcție de echinocțiul de primăvară. Se urmăresc fazele lunii și se preconizează data când se va ivi prima lună plină după acest echinocțiu. Prima duminică după această dată este duminica Paștelui. Este obligatorie mutarea datei Paștelui cu 7 zile mai târziu dacă ea va coincide cu data Paștelui la evrei sau dacă luna plină va fi într-o zi de duminică.

La sfârșitul lui mai, pe data de 31, se sărbătoresc Rusaliile sau fondarea bisericii. Bineînțeles, nu este vorba de biserica pe care o cunoaștem acum. La 50 de zile după duminica Paștilor, Duhul Sfânt s-a pogorât asupra apostolilor sub forma unor limbi de foc și le-a dat misiunea să răspândească în lume învățăturile lui Hristos, ceea ce va deveni scopul adunărilor creștine de mai târziu.

Înălțarea Domnului în acest an va avea loc o dată cu sărbătorirea Sfinților Împărați Constantin și Elena, pe data de 21 mai. Tot în rândul praznicelor împărătești, numărăm Schimbarea la față a Mântuitorului și Înălțarea Sfintei Cruci. Cel mai așteptat probabil este Crăciunul, care vine cu o paletă largă de obiceiuri și ritualuri. Sărbătorirea lui presupune mese festive, încărcate cu bucate tradiționale: caltaboș, sarmale, borșuri, fripturi alese, cozonaci și turte cu julfă. Colindătorii au grijă să binedispună oamenii în seara de ajun. Bradul frumos împodobit nu trebuie să lipsească din casă.